Am visat cu Tine.
 Ca ai fost langa mine. (Mereu esti, stiu. Sti.) Te simt. Cum te-am simtit si atunci. Si in vis.
 Nu imi aduc aminte, ce mi-ai zis. Da imi amintesc ca am auzit vocia Ta auriu. Si zambetul aia, eterna si calda.
 Mi-ai spus ceva, ce ma calmat. Pana la suflet ma atins. Ai venit sa ma-nbratisez. Si acuma te simt.
 Mai multe detalii nu-mi vin. Doar Tu. Si ca mai plimbat un pic. Poate fara cuvinte. da in privirea Ta era tot ce ar fi putut sa fie spus mii de propozitii.
 Numa Tu au putut sa-mi povestesti asa de multe visuri. De a impl

Imi aduc aminte de zile senine, si fericire, din cauza Ta, si petrecute cu Tine.
 Mi-e dor de prezinta Ta sufleteasca, egoismul meu doreste sa simt din nou, cum mainile Tale mi-aduc inapoi ieri-ile, si ziau de maine.

Cand ma gandesc la ingeri, Te vad pe Tine. In sunetu arpirilor unui pasere, care zboara alaturi de mine, iti aud zambetu nevazut. Imi cid ochii, si vad, cum se formau cuvintele pe buzele Tale. Mi-aduc aminte, cand secundele se opreau in fata oglinzii, in timp ce ti-ai dat cu ruj, rosu, doamna din suflet, pana la ultima unghie. In palarie.
 "Femeia vietii mele", limba spaniola, smecheria in randurie stiute deja dela timpuri petrecute pe la Tine, si dupa ce am revenit, si stiam povestea de la inceput pana la sfarsit.
 Povestile de seara, si din familie. Stiam tot neamu, doar dupa imtamplarile, la cele Te-ai gindit si ne spuneai cu drag. Floricica, si floarele, petalele frumoase inimii Tale. Mostenirea nepretuit si drag, zmei si zmeura. Culoarea vedre, si verdeturile, care tot adunasem cu Tine. Ratioaicele, Dana si Dianna.
 Lacrimile, care mi se aduna, cand Te vad in siretul dragilor, cu cine ne-ai colorat viata noastra.

Tot, ce mi-ai si ne-ai dat... oare, daca as fi putut si fiu de merita sa primesc tot, ce ai oferit. Daca doar jumate as putea sa-ti dau...
 Ce mica, ce prostuta am fost. Ce departe, ce de mult a fost. Cata distanta a crescut... si cu cat - totus - ai ajuns mai aproape sa fi. Chiar daca nu mai poti...

 Iti multumesc, si doresc sa pot fi iertat de cerul celmai albastru.

Oglinda, oglinjoara, te rog, fi drag, lasa-ma, mai arata-mi fata Ei frumoasa, dupa ce-mi inchid ochii, sa-i vad doar pentru o clipa privirea Ea nemaipomenita. Sa simt puterea Ei eterna, care mereu fugea, da Ea mereu o lua si o tragea inapoi.

Si saruta-l din partea mea, si rasfatal cu vantul drag al varei, al nopti, cu mirosul placut al floarei "Mana maicii Domnului".

Mi-e dor de  Tine, Mama draga, Bunicuta, zina frumoasa, sfletu sufletii noastra; naopte buna.