Nu stiu. . . si tot stiu

"Esti suparata?" ma intreba una din fete azi, dimineata in timp ce lucram, si chiar nu stiu, ce avea pe mine, da eram asa suparata de ceva, fara chef. Cred ca m-am spreiat, nu stiu...

Mai tarziu, da tot azi: Mama, ce lunga poa' sa fie o zi! Ghh... Dupa ziua cu 31 de ore, astea de lucru s' mai tari. S' total pierduta cu timpu. Nu stiu niciodata, care zi e, si ce ora. Dupa cina credeam ca numa

Primu mase care ne-a placut colectiv, friptura cu orez, si cu salata. Nu credeam, ca o-sa zic asa ceva, da eu mananc cel mai mult aici - care e foarte rau, ca nu prea e mancare normala aici... Panacuma numa sevisuri au fost, si chestii de astea de la oamenilor -hm, cum sa zic "normali" nu e bun, ca vine intrebarea "cine e normal"?... deci, mai repede cei, - care manance fiecare zi in regula si intr-o ordine, cu toate sanatoase locu acest e cam rau. Dulcuri, peeeste tot, zau. Niciodata nu ma gandeam ca o-sa

Au venit primi 'locuitori' a taberei, numa pentru cateva ore. Sunt simpatice, dar fetelor le e frica un pic - as minti, daca as zicea, ca mie nu-mi e teama un pic de aia, ca nu stiu cum sa ma port, sau ce sa fac cand e cea, neasteptat... Da totu va fi aranjat, numa nu tre' se ne speriam, fiindca asta sperie cel mai mult pe alti. Si pe ei.
" - Mama, ce greu va fi...
- Zambi, asa nu va fi nici o problema.
 - Zembesc eu, dar inauntru plang. "
Si asta e problema. Ne gandim prea mult, despre... Si prea spre numa o parte... Sa zicem, "numa asa poate fi traita o viata" sau asa ...

Doar o avem cel putin zambetul lui Blake :). Baiatu blond din bucatarie, pe cine o ajutam. Eu cu El m-am intalnit din "kitchen staff", si El pe mine ma vazut prima din "support staff", cea ungureasca. :D <Acuma vine cine e si ce face in jur... O:) >
 Si imi place mult Sheila, si Ea munceste in bucatarie, si e foarte usor sa se inteleaga omu cu Ea, are un piercing care imi place, si chestiile alea din urechi - nu voi intelege niciodata ce sens au, da ma rog, nu e treaba mea, nu pentru mine o fac. :)) <Bine, pana la o marime - mica... - careva poa' sa imi placa. :P>
 Tatal Ei tot in tabara munceste ca om cu-de-toate, nu prea stiu care e rolu lui exacta. Da si El e glumacios (exista cuvat asa?) putin cinic, da simpatic; in primele zile zicea, "hey shorty, how are you?", altei ia zis, "blondie", ca e blonda. :P
 Si mereu, cand o vad, imi aduc aminte de o coala, cel mai mult din ochii lui.
In bucatarie sunt doua sefii, Judy, mai in varsta, si Molly, amandoua niste femei cumsecade, si usor sa raz cu Ei. Mai sunt fetele responzabile de diete speciale, Caroline si Tara - cu Ea nu prea vorbesc mult, ne salutam si zambim, s' atat. Cu Caroline am vorbit putin mai mult. Stiu, ca are frati. :P De Ea nu stiu, cat ani are, cred ca e in varsta cu mine, da pare ma tanara, cel putin la prime vedere. Da si eu, deci nici un cuvant despre. :)
 Cum zicea Sheila: "Age is nothing but a number." Si are dreptate, mama, ce "mare". E foarte mult in fata asta, si inca n-am vorbit mult. Da avem destul timop, 3 luni de zile, sa mai vorbim.
"We're glad to have you here." :)
 Superviser-ul nostru, cam sefa sefelor, e sa zicem, interesanta. Mare, ca o casa, si nu exagerez. Niciodata in viata mea n-am vazut pe cineva asa de mare. Are o fata frumoasa, da ca 16 ore din 24 al ei trec cu mancatu, ...e cam sigur. Pacat de Ea. Oricum, ne da "way too much" de lucru. Chiar. Ne pune pe cat una din noi la o "tema", curatat sau bacatarie, sau ce e de facut, zi sa-l terminan in x ore, care e cam imposibila. Ier eu faceam 10 ore, si intreba Judy, ca s' singura puse pe pozitie, si ziceam, da asa e, "you gotta be kidding", si nu era gluma. Chiar era gata-gata si imi dea lacrimile. Ok, nu atat de rau, da in sfarsit venea Ea (Judy - sefa bucatariei), cea care nu prea se baga in locurile noastre "mici" - sa ma ajute. Pentru "one helper is not enough"...

Fetele unguroaice, suntem 6, de acuma. (Uh, asta o sa fie mai lunga... da incerc sa scriu, cat de mult pot. Restu va fi adaugat mai tarziu cu culoare, sa fie rosu... :P :) )
 Deci, suntem din diferite parti a tarei. Una din juru Debretinului, de Ea, si cu inca o fata au plecat deja intr-o alta tabara, mai mica putin ca a noastra, tot in legatura cu organizatia acesta. Am ramas asa 7, pe 27 mai am sosit noi 5, si ne au asteptat 2 de inainte. Iar fata de langa Debretin cu cealalta fata au plecat, si de acum de 2 zile a venit fata "noua" - drept cand ma pregateam sa imi fac un dus, si ieseam intr-un singur prosop, era cam najpa, da a sosit, si macar zambea. :D

“Read, every day, something no one else is reading. Think, everyday, something no one else is thinking. Do, every day, something no one else would be silly enough to do. It is bad for the mind to continually be part of unanimity.” Christopher Morley