Apologize, language switch and an edited version of a letter wrote and sent by the feelings for the people who awaken it

Imi pare rau ca nu am scris de mult timp, care in zile calendare nu par sa fie multe, da in zile inimei au trecut de ani... Si in emotii, intamplari, prioetenii, si culori... Nu pot descrie... Asa ca mai bine, sa postez o srcisoare care a fost scris dupa un eveniment al inimei mele foarte important si un care am reusit sa-mi colect gandurile despre timpu petrecut aici, panacum. Si sper, ca o sa scrium mai recent ce e cu mine. Si simt, tare mult, ca toate experientele aceste voi schimba viata mea. Cum sa si intamplat deja.
 Multumesc, pentru toti participanti, care au pus piciorusele pe drumu meu si au tinut companie cand aveam nevoiea.
Viata mea va fi o carte, scris cu mi de curcubei, date de Voi.
 Va iubesc, cu toata sufletu meu. Oriunde va-ti fi. Nici odata mai departe decat in mijlocul inimei mele.

I can not tell, how glad i am that I met these people.
 As persons, as counsellors and staff, as a part of this beautiful team, and all the Camp. I never knew my heart can get more and more filled up, upper than the top. But it's like overrunning with graceful feelings.
 I probably could never even get close in descriptions about them, the emotions I get through the time I spent here so far.
 Every kinds of feelings from that "paletta". :)
 Their patience, and actions towards me and just giving me the chance and curing my soul just with Their company. Exactly, when I wasn't mean to left by myself. Because I needed it, needed to have the company i had. What was Theirs. And I didn't even know it before.
 And to be on way, on the Way. To TheRightPlace, what doesn't have a name.
 I also wanted to say, to write, that before They would find me, that when i was sitting by the lake, just floating on the reflections of the highest sky I had a moment, which made me smile, thinking about the first days, when we were going to see how is the lake like.
 One of Them were like having the idea of comparing the sounds of Nature's (for me: Life's) to the "created", human world's noises, music, what can save souls, but firstly are  coming from the inspiration of Real life's, bird's wings' sounds, tree's whispering, animal movements'...
 I just had that moment thinking about all the World we have around and don't even see sometimes, *how grateful and more, glad and fullfilled by love for Life* we should be ...and this "attacks" me, so many times, as I said, like it hurts, being all so beautiful...
 So beautiful, that it makes your breathe stop, the heartbeat slowing downer and downer and until just to be silent, and calm. Only for one moment. Longest moment, than ever. And make you believe and feel, the embrace of Peace.
Then I stood up, walked back, and I was find by You. By right people. As it was like, just meant to be.
You are a spice of the World's huge dream-kithcen. And that's why washing dishes is one of the happiest movements I could imagine to do. :)

Prima (alarma de) tornado

Patru zile libere
Ultimele inaintea de plecare spre New Hope. Petrecut cu Sheila, ca in general. Planu zilei a fost sa ne ducem in Minneapolis. Ne-am pregatit, si plecam. Pe drum: o furtuna, miiinunata. cu niste nori nemaipomenite, sus pe cer... Introdata ne oprim in parcare, si telefon. "Mai bine sa intrati in Subway si stati acolo. Dupa o secunda incepe alarma. Tare. Inseamna ca vine. Cel putin, ca sunt semne de un tornado.
 Oprim la Subway, punem mana pe usi, "ready?", zice Sheila, si introdata sarim afara din masina, si in fuga ne bagam. In 5 metri, ce era intre usa cladiri, si usa masini, ne-am facut fleasca.
 Dupa cam o juma' de ora a terminat sunetu alarmei, si ne-am dus in Minneapolis.

Dupa ce m-am cunoscut cu sora Sheilei, ne duceam toate la Kierans, un pub irlandez. Si acolo, mai incolo in timp am devenit... "Lil lady with fire feet"

(Si fiindca sunt obosita si n-am timp, de aici o sa continui. : ))

Dupa mai mult, de o saptamana

...sau intamplat ograma' de lucruri...

And I was told that it'd be better to have a/n at least/ bilingual blog. So I'm trying to satisfy everyone... :)P

Am fost la primul petrecere in America, am ramas fara  cuvinte. Timp si oameni nemaipomenite. <3 Cu Sheila, si cu prieteni Ei.

 In 2 saptamane va fi in New Hope, doar mai am 2 weekedn-uri aici. Si am un rendez-vous, si o invitatie la Sheila sa pictam. Amuzant, nu-i asa? : ))

 Sunt nebunita dupa Minnesota! (Si rupta de oboseala zi dupa zi, da incep sa ma simt acasa in tabara. Da totus, simt ca mi-e dor de ceva, sau cineva.)

Nu stiu. :)

Ca inseamna mult, daca alti aprecieaza ce faci

"Sunteti mare ajutor al taberei", ne-a zis unu din consiliere .
/nu-s sigura, daca asta e cuvantu potrivit la counselor in engleza/.

Si sa nu uit!!! Azi am vazut ceva ce n-am vazut panacuma, minunat, si ma oprit, in ce faceam. Un vulture.
 Stateam la usa, ma uita afara, si introdata a aparut, deasupra apei, cu un peste viu in gheare

***
Si asta numa fiindca mi-a placut:

Bucurate de singuratatea ta. Dute singura cu tren la locuri unde n-ai fost ininainte. Doarme singura sub stelele cerului. Plimbate atat de departe cat sa nu mai iti fie frica sa vi inapoi. Zi "nu" cand nu vrei sa faci ceva. Zi da daca intuitiile iti spus, chiaar daca toata lumea in jur iti spune nu.Alege-ti daca vrei sa fi placuta sau admirata.. Decide whether You want to be liked or admired. Decizeti daca inseamna mai mult sa faci parte sau sa-ti gasesti ce ai de face Aici.
 Crede in saruturi.

Eve Ensler a zis

Post rapida

Zile ciudate!

New Hope e chiar o sansa noua pentru mine! Chiar, daca arata panacuma ca nu pot petrece 4 iulie cum fac americani, pentru ca pe ziua aia tre sa ma duca cei din tabara asta in cealalta, dooooar! Shelia a avut idea superfaina ca ma conduce Ea, si nu tre sa plec dimineata, si pot vede artificiile cu Ei in oras si apoi vine cu mine pana la tabara mea!
Eeeeextraordinar!

Inainte am fost cu 2 din fete cu biciclete pana la oras, ne-am balacit putin in lac, am mancat inghetata - ce dor mi-era, si ce bun a fost, mama!

S' indragostita de Viata, asta e. :)

Everybody's being so nice

Ier vorbeam cu Sari (sau Sara daca e mai usor) ca aici toti apreciazi pe toti. Acasa daca directoru se intalneste cu cei din afara de birou, nu prea ii da atenitie, da aici... Toti, dela director pana la counsellor-i vine, trece, zambeste, ne intreaba, si sunt foarte prietenosi peste tot.

Deniz, una din birou era super simpatica ier dimineata, ma preateam sa incep sa lucrezi, si am intrebat ceva de la Ea, da inainte nu ne-am intalnit. Si incepea:`
 "...Nu cred ca te-am vazut p-aici pan-acuma, sunt Deniz, ma bucur sa te cunosc."
Atat de bine mi-a picat, vai, mi-a facut ziua! :)
 Si Jenny e o dulceata! Vorbim in ficare dimineata cand ajunge la lucru, si imi descide usile, zambeste totimpu, e vesela, si cu niste cuvinte face vremea mai calda, chiar daca arata sa ploua. :)



"We're here for a reason, I believe", zicea dimineata Jenny. Si drept atunci zicea, cand aveam nevioe sa-l aud.
 Si eu sunt aici pentru o buna cauza.
//Ahh, e un tip aici, un negru, si caaaanta totimpu! Si in momentu asta vine-pleaca-vine-pleaca, si canta cand intra, si cand iese! Tare! E un nebun rau! Nu pot fara sa rad, numa daca o vad! Si zambeste, mereu-mereu! Un suflet de 3 oameni are!//


...acuma am prea mult in mine sa pot scrie tot introdata.

Cer intunecat si inima deschisa

...de soare. Ma imbretiseaza, chiar daca joaca dea pititea dupa nori colorate cu gri, alb, si diferite de albastre. Ma gadila si zambeste la mine, cu caldura galbena, si imi sopteste, ca totu va fi bine.

 Aici se zice, ca statea e cea cu 10 000 de lacuri, da ceru e plin cu mii de nori. O minune. Frig, da cumva imi calzeste inima, cum ma plimb pe soseaua dela un cabin pana la alta, la lac, sus si in jos. Zbor, si pic, cu toti, si cantand singura, da mereu cu cineva sau ceva, care sa ma leagane inapoi in drumu gurgatoara apei mele.

 Azi am vorbit cu Mandei - superviser-u meu - despre Noua sansa... "I've never been to there, but it's said to be the nicest and the smallest of all."
 So here I go, vin si astept sa fiu acolo. Vedem. :)